Satul Peţelca se găseşte la mijloc de drum între Aiud şi Teiuş, pe malul stîng al râului Mureş.
Una din cele mai importante caracteristici a portului popular din satul Peţelca este simplicitatea.
În lucrare încerc să fac cunoscut portul popular bărbătesc. Portul popular bărbătesc se compune din următoarele piese: cămaşă, izmene, cioareci, curea lată, cheptar, laibăr, suman, huioş, cojoc, bondă, glugă, opincă, cizmă, şapcă, clop.
Csíkszentdomokos a felcsíki térség legészakiabb és leghidegebb községe.
Népességét tekintve a vidék legnagyobb települése, viszont a legszegényebb is. Annak ellenére, hogy az emberek szorgalmasan gazdálkodnak, mégis mostohák az életkörülmények a települést körülvevő terméketlen talajnak köszönhetően. Sok évvel ezelőtt, azon a helyen, ahol ma Csíkszentdomokos község elterül egy tó volt, melyet lecsapoltak a Tusnád-szoros rendezési munkálatai folyamán. Ebben az időben a község lakosai a hegyekben éltek, állattartással és földműveléssel foglalkoztak.
Heisa normală
Se dansează în lanţ, modul de înaintare fiind direcţia opusă înaintării acelor de ceasornic, cel mai bun dansator fiind conducătorul dansului. Pe Valea Rece adesea se schimbă conducătorii de dans între ele. În trecut băieţii se luau la bătaie pentru “postul” de conducător de dans. Pasul de bază este drept-stâng-drept stâng-stâng-drept. Două măsuri de dans = trei măsuri muzicale.
MĂSURA I
Ceangăii din Moldova trăiesc într-o zonă răspândită , în judeţul Bacău: satele Găiceana, Cleja, Lespezi, Fundu-Răcăciuni, Luizi-Călugăra, Pustiana. Cultura dansului din aceste sate diferă de dansurile din Ardeal. Spre deosebire de dansurile din Transilvania, care în fiecare sat, comună constă din 4-5 dansuri individuale fecioreşti şi dansuri în pereche, în Moldova predomină dansurile în lanţ sau în cerc, şi în pereche cu structură bine determinată. În aceste sate din Moldova nu este rar să găsim 20-30 de astfel de dansuri.
