Etnografie


Această lucrare dedic semenilor mei – OAMENII. Ca copilul să devină OM are nevoie de cunoaşterea şi recunoaşterea acelor norme şi legi nescrise care au funcţionat în oricare sat din trecut. În oricare sat de pe Câmpia Transilvaniei sau din Bucovina găsim exemple frumoase la întrebarea: Cum funcţionează acest sistem? Trebuie trăit între oameni simpli şi trebuie înţeles modul de gândire al lor, acest mod de gândire şi de comportament (şi temperamentul) trebuie transpus în societate şi valorificat


A fonnivaló szálak kézzel történő sodrásából, bármilyen eszköz használata nélkül kialakult a fonás. A legősibb fonóeszköz a kő orsó volt. Feltételezések szerint az ősember a sodort szál végére rögzített egy követ súlynak, hogy a szálat lefelé húzva, kifeszítve tartsa azt. 
Később felfedezte, hogy ennek a súlynak a segítségével elvégezhető a sodrás is, amennyiben forgatja azt. Ebből a célból barkácsolt egy kúp alakú, hosszúkás orsót kőből, majd később fából. Ezt az orsót kézzel forgatta, emiatt a kézi orsó nevet kapta ez az eszköz. 

Zona Ghimeş este o zonă aparte a judeţului Harghita, cu tradiţii, datini, dansuri şi porturi populare foarte bogate.

Înaintea prezentării portului popular, însă, se impune o descriere sumară a geografiei regiunii. Zona se află în partea estică a judeţului Harghita, la intersecţia paralelei de 460 35’ cu meridianul de 25o 58’ , dealungul râului Trotuş, şi pe afluenţii acestuia. Zona este alcătuită din comunele Lunca de Sus, Lunca de Mijloc, Făget şi Ghimeş.


Un element principal din punct de vedere al traditiei populare si etnografice din zona Ciucului îl constituie portile din lemn cioplit, context în care se înscriu si portile din lemn existente în comuna Sândominic, judetul Harghita. Comuna Sândominic se afla în zona de izvoare a râului Olt, la intersectia latitudinii de 460 35' cu longitudinea de 250 48' la mijlocul distantei dintre resedinta de judet, Miercurea Ciuc, si orasul Gheorgheni.


Câmpia Transilvaniei este zona de mare întindere din Transilvania aflată între Culoarul Mureşului (la S) şi valea Someşului Mare (la N) iar de jur împrejur este delimitată de un lanţ întreg de oraşe mai mici şi mai mari, cum ar fi: Cluj-Napoca, Dej, Bistriţa, Reghin, Tg.-Mureş, Turda.